Pe a mea fata se citeste oricand ,oriunde,fericirea
Si nu mi-e dor
Insa ale mele membre inferioare cauta drumul spre timpurile alea
Dar pe unde?nu mai sunt strazi,indicatoare,nimic.
Nu mai ramane decat sa mergi inainte,unde drumul este sigur si batut de razele soarelui
Si asa totul ramane in urma,fara cale de intoarcere .Insa o mica dorinta de a o face,o amintire pe care o confunzi cu absolutul
Dar nu e nici pe departe absolutul.E o cale "de scapare" cand nu stii incotro
Un comentariu:
cand e vorba de trecut,
nu mai ramane decat o memorie.
Trimiteți un comentariu