vreau sa incetez sa ma mai hranesc cu amintiri
am sa intru in delir
un delir care imi estompeaza ratiunea de a gandi
sovai printre fiinte umane ,nerecunoscandu-le
muschii faciali micsorandu-si activitatea locomotorie
un delir puternic,care imi cauzeaza o frenezie covarsitoare
si nimeni nu imi poate sta in cale ,caci te doresc atat de mult
un delir ridicol care cere din rasputeri o suava desfatare
si printr-un singur contact fizic,descarcari emotionale,pledoaria trupurilor...
si delirul meu se accentueaza din ce in ce mai mult
in realitate nu mai este nimic
si totusi,un delir prostesc dar acut
am sa intru in delir
un delir care imi estompeaza ratiunea de a gandi
sovai printre fiinte umane ,nerecunoscandu-le
muschii faciali micsorandu-si activitatea locomotorie
un delir puternic,care imi cauzeaza o frenezie covarsitoare
si nimeni nu imi poate sta in cale ,caci te doresc atat de mult
un delir ridicol care cere din rasputeri o suava desfatare
si printr-un singur contact fizic,descarcari emotionale,pledoaria trupurilor...
si delirul meu se accentueaza din ce in ce mai mult
in realitate nu mai este nimic
si totusi,un delir prostesc dar acut
2 comentarii:
ce cumplit e sa-ti doresti ceva din tot sufletul,sa speri cu toata fiinta ta ca ti se va indeplini dorinta...si nu se poate.
Uneori,iubirea e imposibila.
delirul nu e , oare, o realitate perfecta?
Trimiteți un comentariu